joi, 23 martie 2017

Alergia, simptomatologie, cauze, tratament

RecomandareBibliocarti - Hrănește-te cu lectură! Tot mai mult auzim astăzi de alergie. Cea este ea, de fapt ? Este o reacție anormală, disproporționată, exagerată și excesivă a sistemului imunitar al unui organism, față de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecții normali. Specialitatea medicală care se ocupă cu studiul bolilor în care sunt implicate procese alergice se numește Alergologie și Imunologie Clinică.
Alergia este o reacție de hipersensibilitate a unui organism, inițiată prin mecanisme imunologice. Alergia poate fi mediată prin anticorpi sau prin celule ale sistemului imunitar.
Alergiile sunt produse, la organismele sensibilizate, de antigene exogene (provenite din mediul extern) numite alergene. Majoritatea alergenelor sunt proteine, glico-proteine și, mai rar, glucide pure, substanțe chimice cu moleculă mică (izocianați, anhidride sau formaldehidă), precum și unele metale (crom, nichel).

Alergenele sunt conținute și/sau vehiculate de diverși factori din mediul extern:
-factori fizici: căldura, frigul
-factori chimici: substanțe chimice, substanțe folosite în industria alimentară, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale și insecte, latex etc.
-factori biologici: bacterii, virusuri, paraziți, toxine microbiene, insecte, polen, fructe (căpșuni, zmeură, kiwi, ananas) praf, fulgi, păr de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.
Simptomatologie
1.Simptome locale
Cutanate: prurit, erupții cutanate și eritem de diverse tipuri, angioedem.
Oculare: prurit, tumefacție și eritem al pleoapelor, înroșirea conjunctivei și lăcrimare.
Oto-rino-laringologice: strănut, obstrucție nazală, rinoree apoasă, răgușeală, tuse; senzație de urechi înfundate, otalgie și diminuarea auzului (prin drenaj insuficient al tubei lui Eustachio).
Pulmonare: jenă respiratorie, tuse, wheezing, dispnee.
Digestive: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale.
2.Simptome sistemice
Alterarea stării generale: cefalee, febră, vertij, stare de rău.
Simptome cardio-vasculare: hipotensiune arterială, sincopă, stop cardio-respirator.

Frecvența alergiilor a crescut în ultimii 30 de ani, iar uneori cifrele sunt de-a dreptul alarmante: în SUA, de pildă, aproape jumătate dintre americani sunt sensibili la unul sau mai mulți alergeni.
Teste alergologice
Testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat în declanșarea unei reacții alergice. Se folosesc în mod uzual trei tipuri de teste: cutanate, serologice și hematologice, ultimele două fiind executate în laboratoarele de specialitate.

Intoleranțele (sensibilitățile) alimentare
Spre deosebire de alergiile alimentare, care sunt caracterizate prin reacții acute la contactul cu un alergen, cascada alergică pe substrat histaminic, care poate duce la șoc anafilactic și deces, intoleranțele (sensibilitățile) alimentare (și chimice) se referă la imposibilitatea congenitală a organismului de a tolera alimente și factori din mediul inconjurător, care duce la activarea cronică a sistemului imunitar, cu o sintetizare excesivă de mediatori inflamatorii, însoțită de procese inflamatorii cronice: turburări digestive, migrene, obezitate, stare de oboseală cronică, urticarie, boli de piele, artrite ș.a.
Analizele hematologice se bazează pe reacția acompaniată de degranulația celulelor mast și a globulelor albe bazofile, proces mediat de imunoglobulina E.
Tratament
Tratamentul antialergic este un tratament complex, care poate include măsuri specifice sau nespecifice. Tratamentul medicamentos constituie numai o parte din măsurile terapeutice care se pot aplica în cazul unei alergii.
Tratamentul specific
Tratamentul specific al alergiei vizează alergenul sau anticorpii.
1) Măsuri terapeutice care vizează alergenul: îndepărtarea alergenului sau evitarea contactului cu acesta.
Regim dietetic, în cazul alergiilor alimentare, cu suprimarea alimentului incriminat sau doar bănuit. Cele mai cunoscute alimente alergizante sunt: laptele de vacă și derivatele sale, preparatele ce conțin ouă, arahide, nuci, susan, mac, acaju, soia, pește, cerealele ce conțin gluten (grâu, secară, orz), unele fructe (kiwi, căpșuni, ananas, cocos), ciocolata, cafeaua, alcoolul. Modul de preparare al alimentelor este de asemenea important: de exemplu prăjirea poate crește efectul alergizant al unor alimente (semințe, nuci, alune și mai ales arahide). Se vor evita deci prăjelile, rântașurile, cremele.
Chimioterapie antimicrobiană, antifungică sau antiparazitară, pentru îndepărtarea alergenului în cazul unor endoalergii (infecții microbiene sau fungice, infestații parazitare).
Există și situații în care alergenul nu poate fi identificat sau nu se poate elimina total din mediul de viață al bolnavului, iar contactul cu acesta nu poate fi evitat.
2) Măsuri terapeutice care vizează anticorpii: hiposensibilizarea specifică.
Tratamentul nespecific[modificare
Are ca scop diminuarea sau eliminarea consecințelor imediate ale reacției alergen-anticorp (eliberarea și fixarea mediatorilor chimici), sau combaterea fenomenelor patologice de la nivelul organelor țintă.

Sursa informaţiilor : wikipedia

joi, 16 martie 2017

Fotografia – artă sau kitsch?

Un aparat foto, oricât de performant, nu înseamnă şi fotografie la nivel de artă. Arta fotografică este, dincolo de un click, talent, pasiune şi abilitatea de a transmite prin intermediul imaginii toate cuvintele necesare. Priveşti fotografia şi aceasta îţi spune totul. Cuvinte mute condensate în imagine şi nu mai e nevoie să ţi se rostească, pentru că vezi şi ştii. Un fotograf cu adevărat talentat va reuşi să îşi transmită mesajul prin intermediul fotografiei realizate, indiferent dacă privitorul este iniţiat în analiza fotografică sau dacă dimpotrivă, nu are ochiul format. În asta constă priceperea – în surprinderea şi redarea acelor emoţii, gânduri, cuvinte pe care vrei să le transmiţi.


În rest... fotografia este o practică destul de populară, care, observăm mai nou că generează chiar accidente grave în rândul adolescenţilor aflaţi în goana după un selfie perfect. Nu afirmăm asta în van. Ştirile televizate sunt suficient de grăitoare în acest sens, iar noi observăm oripilaţi cum tineri sunt electrocutaţi atunci când vor fotografii pe stâlpii de înaltă tensiune, sau sunt spulberaţi de tren atunci când vor să ducă la rang de artă un selfie pe calea ferată, iar trenul... trebuie să vină mai aproape. Absurdul fotografic se poate observa şi pe reţelele de socializare împânzite cu fotografii ale animalelor de companie, ale dulciurilor cumpărate de la supermarket sau ale selfie-urilor ce încearcă să imite fotografia artistică. Smartphone-ul este folosit cel mai adesea pentru a surprinde momente, numai că nu toate momentele sunt neapărat surprinse în mod artistic, iar fotograful nu se cheamă bineînţeles şi artist.


Din fericire există însă şi destui fotografi talentaţi care reuşesc să acapareze privirile prin click-uri inspirate, iar fotografiile lor fac cele o mie de cuvinte deja celebre. Prea puţin apreciată la adevărata valoare în România zilelor noastre, arta fotografică este o necesitate pentru majoritatea publicaţiilor tipărite sau online, care conştientizează esenţialitatea unui artist fotograf. Trebuie să recunoaştem că un articol însoţit de o imagine sugestivă are întotdeauna un impact mai mare deoarece vizualul a jucat mereu un rol important.


Ca o concluzie, fotografia este o artă atunci când clar, intervine talentul, iar talentul este acel ceva din interior, care nu se învaţă şi nu se predă. Suntem mândri că avem în România astfel de fotografi talentaţi, care pun pasiune în fiecare imagine şi care ne transmit trăiri autentice. Doze Culturale îşi propune să promoveze aceşti artişti frumoşi şi arta fotografică în sine, să evidenţieze fotografia originală dar şi capabilă să genereze admiraţie. Considerând fotografia o formă de cultură autentică, Doze Culturale vine în sprijinul talentului şi al pasiunii pentru această artă şi îmbrăţişează lucrările artistice de valoare.

marți, 14 martie 2017

Despre spondiloza cervicală

Spondiloza cervicală este o afecţiune reumatologică, degenerativă, produsă de uzura discurilor intervertebrale. Spondiloza este însoţită de reacţii de reparare (ciocuri, osteofite) la nivelul corpilor vertebrali. Cu timpul, vertebrele cedează, se pierde lichid si înţepenesc. Spondiloza evoluează în general la persoane care au depăşit vârsta de 40 de ani şi sunt afectate ambele sexe în mod egal.
Este una din afecţiunile cele mai răspândite, uneori chiar şi la vârste tinere,  cauzele acesteia fiind :
- adoptarea unei poziţii incorecte a coloanei cervicale (statul prelungit în fata calculatorului sau la birou);
- diverse accidente sau traumatisme ale gâtului;
- lipsa de activitate fizică care duce la slăbirea muşchilor, aceştia nemaifiind capabili să susţină corect coloana vertebrală;
- obezitatea, prin împovărarea articulaţiilor şi a coloanei vertebrale;
- predispoziţie genetică (în familia dv există persoane cu spondiloză : părinţi, bunici, etc);
- fumatul.

Simptomele spondilozei cervicale
Simptomele spondilozei cervicale sunt:
- dimineaţa te trezeşti cu gâtul înţepenit şi dureri în zona cefei;
- ameţeşti şi îţi pierzi echilibrul;
- ai dureri de cap în zona cefei;
- îti amorţesc sau te furnică mâinile;
- te dor umerii;
- îti scade forţa musculară în mâini.

Diagnosticul de spondiloza cervicală
Diagnosticul de spondiloza cervicală se pune pe baza:
- unui test de verificare a mobilităţii coloanei cervicale efectuat de către medicul dumneavoastră (constă în verificarea gradului şi amplitudinile mişcărilor de rotaţie, flexie şi extensie la nivelul gâtului);
- printr-un examen neurologic care ajută la depistarea unei eventuale afectări a nervilor şi a măduvei spinării;
- unei radiografii a coloanei cervicale;
- unei tomografii computerizate (CT);

Tratamentul spondilozei cervicale
Tratamentul spondilozei cervicale presupune:
- medicaţie antiinflamatoare (în general bazată pe ibuprofen, mai nou contestat de diverşi specialişti);
- întăriţi-vă musculatura cervicală şi măriţi-vă elasticitatea muşchilor gâtului şi a umerilor prin efectuarea unor exerciţii fizice prescrise de către un kinetoterapeut; Kinetoterapia ajută la creşterea elasticităţii musculare, la îmbunătăţirea tonusului muscular, la redobândirea mobilităţii articulare. Ea acţionează cu eficienţă asupra efectelor negative ale osteofitelor şi, din punct de vedere psiho-motric, îmbunătăţeşte starea generală a organismului. Pentru o recuperare mai efecientă este recomandat ca şedinţele de kinetoterapie să fie combinate cu masaj terapeutic.
- mergeţi la masaj, sau masaţi-vă  singuri, cu blandete, de-a lungul musculaturii posterioare a gâtului (de la nivelul cefei spre umeri). Are o acţiune favorabilă, atât asupra coloanei vertebrale cât şi a stării dumneavoastră generale;
- dacă nu suferiţi de boli de inimă sau respiratorii puteţi face sedin’e de fizioterapie (acestea pot fi sub formă de ultrasunete, laserterapie, magnetoterapie);
- mergeţi anual, de preferat, la tratamente balneare, care sunt deosebit de utile (indicarea staţiunilor balneare se face numai de catre medicul dumneavoastră specialist curant).

Sfaturi esenţiale şi prevenirea spondilozei cervicale:
- executaţi zilnic 10-15 minute de gimnastică medicală;
- evitaţi poziţiile îndelungate cu capul aplecat (dacă profesia vă impune o asemenea poziţie executaţi periodic mişcări de rotiri şi aplecări ale gâtului);
- corectaţi-vă zilnic poziţia vicioasă a coloanei vertebrale;
- nu dormiţi cu capul pe perne înalte, folosiţi doar un sul introdus sub ceafă.

RecomandareBibliocarti - Hrănește-te cu lectură!

luni, 13 martie 2017

Stresul, rezultantă a problemelor de la locul de muncă

Tot mai multă lume se plânge astăzi de stres, de obicei ca urmare a unor probleme şi presiuni diverse apărute la locul de muncă şi care influenţează negativ, atât starea generală de sănătate, cât şi randamentul persoanei respective. Stresul este o stare intensă şi neplăcută care, pe termen lung, are efecte negative asupra sănătăţii, performanţelor şi productivității, fiind o reacție individuală şi rezultatul interacțiunii dintre exigentele mediului pe de o parte şi resursele, capacităţile şi posibilitățile individului pe de altă parte.
La locul de muncă, stresul apare atunci când exigentele profesionale depășesc resursele de care dispune ființa umană.
Este important de amintit că stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative ci, de asemenea, al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important în mediul profesional şi afectează mai mult individul decât evenimentele negative majore, dar mai rare.
Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv, cu efect benefic asupraperformanţelor. Aceasta se referă la “eustress” care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor individuale.
Este important să se facă distincție între “eustress” şi “distress”, ca o stare de stres cu efecte benefice, respectiv cu efecte negative asupra sănătății.
În condițiile în care o exigenţă a mediului profesional este motivantă pentru individ, aceasta acționează ca un factor de stres pozitiv. In același timp, dacă o constrângere este perceputa ca neplăcută, dificilă şi se manifestă permanent, ea poate conduce la stress (“distress“) şi la efectele sale negative.
Stresul este reacția pe care oamenii o pot avea atunci când simt că nu se pot adapta solicitărilor şi presiunilor cărora trebuie sa le facă faţă în viața de familie, personală sau la locul de muncă.
Solicitările nu conduc neapărat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce satisfacția în muncă. Problemele apar atunci când solicitările sunt prea mari şi pe termen lung sau acționează din mai multe direcții; unele persoane îşi pot pierde controlul ceea ce poate conduce la stres.
Stresul poate fi cauzat de diferiți agenți stresori atât la locul de munca cât şi în afara acestuia. El poate avea diferite cauze şi diferite forme de manifestare. Unele persoane se pot adapta mai bine la agenții stresori, altele mai puțin, în funcție de personalitate şi circumstanțe.
Factorii de stres care acționează în viața de familie sau în viața personală pot afecta comportamentul la locul de munca sau se pot cumula cu cei de la locul de muncă, rezultând probleme de sănătate.
Fiecare manager şi angajat trebuie să cunoască factorii care conduc la stres (agenții stresori), cum poate fi identificat acesta şi ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrând împreuna şi utilizând tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.
Factori de stres la locul de muncă
Sunt determinaţi de stilul de conducere, lipsa unor obiective clare, slaba comunicare şi lipsa de informare în cadrul organizației, neconsultarea şi neimplicarea angajaților în schimbările şi modificările de la locul de muncă, statutul neclar în organizație, obiective şi priorităţi contradictorii, incertitudine în evoluția carierei, frustrări în dezvoltarea carierei, nesiguranța locului de muncă, slaba participare la luarea deciziilor
lipsa posibilităţii de control asupra propriei munci, diferite tipuri de hărţuire(agresivitate verbală, hărţuire sexuală,etc.), teama de tehnologie în raport cu responsabilitatea, lipsa de competenţă, program de lucru inflexibil, apariția imprevizibila a unor supraîncărcări ale sarcinii de muncă.
Simptomele stresului la locul de muncă
Simptome fizice : dureri de cap, tensiune, stare de oboseală, lipsa relaxării, indigestie, palpitații, dificultăţi respiratorii, stare de vomă, iritații ale pielii, stare de leșin, transpirație excesivă, susceptibilitate la alergii, constipație sau diaree, creștere sau scădere rapidă în greutate, frecvente răceli, gripe sau alte infecții minore.
Simptome pe plan intelectual :  dificultăţi în luarea deciziilor, tulburări de memorie, incapacitatea de concentrare, tulburări ale somnului, stare de îngrijorare, lipsa de ordine în gândire, erori, intuiție scăzută, persistenta gândirii negative, gândire pe termen scurt mai mult decât pe termen lung, decizii pripite.
Simptome pe plan emoțional : nervozitate şi iritabilitate, anxietate, sentimentul de insecuritate, proasta dispoziție, sensibilitate mare la critici, mai multă suspiciune, deprimare
sentiment de încordare nervoasă, mai multă îngrijorare fără motiv, lipsa entuziasmului, lipsa simțului umorului, alienare, mai putina satisfacție în viață, lipsa motivației
subestimare, pierderea încrederii în sine, lipsa satisfacției în muncă.
Schimbări de comportament : neliniște, agitație, sociabilitate redusă, pierderea apetitului sau supraalimentare, insomnie, consum mai mare de alcool sau de țigări, continuarea lucrului acasă, prea preocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa şi a se ocupa de propria persoană, tendința de a minți pentru a acoperi greșelile, comportament necorespunzător (tendința de a se certa,abuzuri verbale,etc.), productivitate redusă, predispoziție spre accidente de muncă, dificultate în vorbire ( bâlbâială, tremurul vocii).

Daca unele din aceste simptome se manifestă pe o perioadă mai îndelungata, este nevoie de sprijin. Aceste probleme pot fi discutate în mod confidențial cu conducătorul locului de muncă şi cu medicul de familie. 

RecomandareBibliocarti - Hrănește-te cu lectură!

sâmbătă, 11 februarie 2017

O nuntă minunată

Motto : “Când vrei să te căsătorești, caută o femeie cu care vei putea discuta inteligent cel puțin 50 de ani.” Proverb francez 

 Unul dintre cele mai importante evenimente din viață și care trebuie celebrat cum se cuvine este, fără îndoială, căsătoria, fiind, așa cum spunea un înțelept, „cea mai impresionantă dovadă de spirit tolerant”, unindu-și înaintea lui Dumnezeu destinele două persoane între care nu există legătură de sânge. „Până când moartea ne va despărți”, jură cei doi miri în fața altarului, iar jurămintele lor de credință veșnică, potrivit unor obiceiuri milenare, sunt sărbătorite apoi împreună cu rudele, prietenii și cei apropiați în cadrul unui ceremonial festiv, cunoscut sub numele de nuntă. O parte din obiceiurile de nuntă din vechime s-au perpetuat până în zilele noastre, dar multe dintre ele au fost modificate, împământenindu-se alte ritualuri, unele preluate de la alte popoare, devenind literă de lege, prea puține cupluri acceptând să fie în afara a ceea ce face toată lumea. Iar acest domeniu s-a dezvoltat enorm creându-se o adevărată industrie în jurul lui, cu saloane fastuoase destinate exclusiv acestui tip de festivități, cu agenții specializate care organizează nunțile, după cerințe, făcând absolut totul de la alegerea rochiei de mireasă până la cumpărarea tortului sau rezervarea biletelor pentru luna de miere. O nuntă frumoasă este o nuntă de neuitat, căreia nu trebuie să-i lipsească nimic din toate componentele care ajută la împlinirea acestui vis : mireasa să fie frumoasă și fermecătoare, gătită ca o zână din poveștile copilăriei, iar mirele ca un făt-frumos, invitații să fie cuceriți de locul organizării, de varietatea și calitatea bucatelor și băuturilor alese, precum și de atmosfera creată, în care muzica ocupă rolul cel mai de soi, știindu-se bine importanța acestui ingredient la reușita deplină. Și pentru a fi de neuitat, o nuntă trebuie să beneficieze și de imortalizarea ei, aici intrând în scenă fotografii profesioniști alături de cameramani, fotografiile și filmele realizate fiind peste ani amintiri prețioase ca nestematele, dovezi ale unei iubiri ce nu trebuie să moară.